Există peste șapte milioane de asistați social, ceea ce ar însemna că
aproape jumătate din cetățenii României se luptă pentru supraviețuire. Conștiința
și discernământul acestora sunt vulnerabile în momentul în care votează, decid
sau aleg. Cu multă nonșalanță, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur
Isărescu, declară că „nu se poate supraviețui fără evaziune fiscală”. Așadar,
fără ca cineva „să fure statul” care la rândul său își fură cetățenii nu se
poate trăi în România. Se fură la scară națională. Vezi și facturile de la energie,
și taxa tv obligatorie ș.a. Când este vorba de reținerea unui parlamentar,
solidaritatea cu cel care încalcă legea devine transpartinică. Ciudat este că atunci când cineva depune 80
de ron într-un cont la Banca „Carpatica”
trebuie să scrie o declarație în timp ce milioane de euro sunt cărați cu
traista!
Grav este faptul că motivarea
unei sentinţe judecătorești este asemănătoare unei compuneri literare. A ajunge
în faţa unei instanţe judecătoreşti este ca şi cum ai juca la loterie. ANI este
o instituție a cărei penibilitate în cazul Mircea Diaconu nu cunoaște limite!
Voinţa poporului manifestată prin vot la referendum privind reducerea numărului
parlamentarilor dar și privind suspendarea președintelui este ignorată.
Partidele politice au scuipat pe votul majorităţii care a decis ca USL să pună
în practică un program electoral contractat public.
Cazul Bercea Mondial parcă pune
capac la toate! Acesta declară: ne-au
mâncat două milioane de euro! Fiul acestuia acuză: ne-au luat banii și ne-au băgat și în pușcărie! Oricare alt
cetăţean pe care nu l-ar fi chemat Băsescu (Mircea sau Traian), ar fi fost
demult încătușat pentru fapte care probează vinovăția. Mircea Băsescu spune
clar: am primit un morman de bani! Din
nou se va vorbi de „pixelul albastru” și că „înregistrările sunt trucate”. Lăcomia
şi lipsa de caracter este o caracteristică comună (naturală) politicienilor
români. Sunt câteva excepţii care abia dacă se pot număra pe degetele de la o
mână.
Avem un președinte care consideră
că școala „produce tâmpiți!”. Dar să fiu corect, nici eu nu știu ce produce
școala românească actuală. Mă întreb ce fel de profesor este acela când,
dintr-o clasă cu treizeci de elevi, doisprezece sunt lăsați corigenți! Să fi
fost oare atât de dezinteresați elevii de disciplina predată de profesor, sau
profesorul predă fără metodă și este doar un funcționar?! Probabil și una și
alta! Aflăm că mulți dintre cei care au promovat douăsprezece clase nu vor să
susțină examenul de bacalaureat.
Bolnavii de cancer se judecă cu statul pentru
a beneficia de un tratament medical care de altfel li se cuvine prin lege.
La prima vedere se pare că nu
există nicio soluţie; statul este bolnav de cancer până în măduvă! Creierul
statului este infectat. Realitatea este devastatoare pentru cel care urmăreşte declarațiile
politicienilor, emisiunile tv, pentru cel care muncește cinstit în această
țară, fie el ca angajat sau angajator...
Ei bine, eu am convingerea că,
dacă în România nu ar exista oameni cinstiți, dacă nu s-ar munci pe brânci,
dacă nu am avea oameni cu vocație care se dedică profesiei lor, atunci nu ar mai
exista nicio speranță iar noi, ca popor, ne-am dizolva! Da, astfel de oameni
există! Deocamdată sunt calmi, se străduiesc să rămână departe de mizeria din
jur, se feresc cu grijă... să nu fie maculați de tarele vieții cotidiene.
Pe umerii oamenilor cinstiți stă tot greul acestei țări mult încercată.
Cineva ar putea spune malițios că plătim pentru pasivitatea lor! Dar nu este
deloc așa. Ei știu că nu au instrumentele necesare pentru a declanşa schimbarea.
Un protest public de amploare nu ar avea drept consecinţă decât înlocuirea
hoţilor cu alţi hoţi. Am fi conduși de aceiași dezechilibrați moral.
Și totuși... Dacă fiecare dintre
noi vom încerca să schimbăm ceva în viața noastră, să avem mai multă voință,
România ar avea alt chip. Zilele acestea am răsfoit colecția ziarului Gazeta Transilvaniei din anul 1889. Am
parcurs numeroase articole de presă dedicate spre, citez: „o mai mare accentuare a valorilor morale în școală” și dezvoltarea
armonioasă a tuturor puterilor „corporale
și spirituale!”. Așadar este vital ca poporul să fie sănătos fizic și
spiritual.
În prezent, sănătatea fizică
este pusă în pericol de lipsa educației alimentare, iar cea spirituală de ceea
ce ne oferă, nu numai învățământul, dar și cei șase ani de acasă.
În ceea ce privește clasa
conducătoare, în selecția acesteia ar trebui să primeze caracterul. Democraţia
nu înseamnă alegerea valorilor ci în special a popularităţii/notorietăţii
candidaţilor. Alegătorul se regăseşte în caracterul celui pe care îl alege. Însă
mulţimile sunt fluide şi uşor de sedus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu