VASILE ŞELARU/ ROMÂNIA POATE CÂȘTIGA ORICE RĂZBOI NUMAI DACĂ ÎȘI SCOATE CURVELE LA ÎNAINTARE

     Este destul de limpede cam ce mai are România pentru ceea ce s-ar chema apărare armată: puțini trupeți și multe curve! Mă refer la multitudinea de curve, începând de la cele politice până la cele de prin bordeluri clandestine supravegheate de agenții poliției, la cele casnice etc... Nu mai avem armată dar cu certitudine avem curve. Le scoatem la înaintare și astfel le dăm de lucru posibililor agresori! Îi seducem sexual! În fond, este singura noastră șansă să supraviețuim acestor vremuri când paradigma strategiei și agresiunii militare a fost schimbată de ruși. Putin a dat cu flit atât occidentalilor cât și americanilor. Eventual le mai dă și gaze în bot! Gaze de care are el chef: bio sau metan!

   Cine crede că România actuală este mai mult decât un stat de la periferia Europei se înșeală. Suntem la mâna partenerilor care zboară pe deasupra capetelor noastre cu radare, ori se plimbă pe valurile „lacului rusesc”. Recent, un general al armatei române a prezentat în spaţiul public destul de clar o posibilă strategie militară pe care România ar fi trebuit să o adopte. Nu știu dacă s-a făcut auzit, dar la cum se bălăngăne inteligența şi verticalitatea clasei noastre politice nu am nicio speranță că statul român va avea vreo atitudine defensivă care să ofere o oareșcare siguranță cetăţenilor. Singura mea speranță sunt curvele. Avem destule și de toate felurile. Dar îmi mai pun nădejdea și în hoții noștrii care sunt mai abili decât ai lor. Le furăm armele și echipamentele militare și le vindem în Asia sau Africa și astfel, inamici noștrii lăsați în curul gol vor da bir cu fugiţii. Păi cum ne-am distrus întreaga economie, începând cu flota, industria și agricultura de ce nu am distruge prin aceiași metodă orice fel de agresor... Privatizăm armata agresoare, o atacăm cu curvele noastre și nu mai trebuie să ne facem probleme.

      I-am auzit pe unii și alții vorbind de rezerviști! Sunt duși cu pluta: nu mai există demult conceptul militar potrivit căruia îi înarmăm pe toți și avem preparată „armata întregului popor!” Pe lângă faptul că rezerviștii sunt salahori și hoți de buzunare hai-hui prin lume iar cei rămași acasă sunt cu oasele rebegite „armata întregului popor” nu mai există deoarece poporul nu este antrenat să mai lupte. Și apoi, pentru cine ar lupta?! Pentru curvele politice în niciun caz! Pentru cei care au devalizat țara de nu a mai rămas nici praful de pe tobă!? Hai să fim serioși. Să ne stea pavăză Deveselu că d-aia avem scut, să iasă curvele noastre cu curul la înaintare și să le blegească vlaga invadatorilor... ba mai mult, să le ia și banii, hainele și pușcoacele.

       Vorbind foarte serios românul nu mai are ce apăra. Pământul i-a fost luat în 1946, și a fost dat latifundarilor imediat după 1989, fabricile au fost transformate în moloz pentru autostrăzile nefăcute; nu ne-au rămas nici măcar... paiele ci doar... coaiele! Atât mai are bietul român pentru el. O pereche de coaie, un pet cu bere și o pungă de semințe de floarea soarelui. Nici măcar acces la o țigară nu mai are că tutunul s-a scumpit! Curvelor, atâtea câte au mai rămas pe plaiurile mioritice, le-a rămas energia de a le-o trage inamicilor! Dar cine mama dracului sunt inamicii noștrii?! Oare nu cei care deja au sărăcit țara? Oare nu cei care ne umilesc zi de zi?! Cei care acum ne aruncă sloganuri electorale de doi bani, lipsite de imboldul de a chema în mod real pe cineva la vot! Ce-i aia „sunt mândru că sunt român!”. Nu pot fi mândru că sunt român rupt în cur și îmbrăcat de țiganii care aduc zdrențe din containerele de gunoi ale Europei și le vând le second-hand! Mândria ţine de demnitate, iar aceasta ne-a fost luată şi iată nu o putem răgăsi la o populaţie sărăcită care câștigă trei euro/zi legal, dar cheltuiește zece euro. În ceea ce mă privește încă nu cred într-un război nici cu rușii nici cu turcii... Războiul nostru, al întregului popor, ar trebui să fie cu capetele seci din politică, cu șmecherii și șnapanii îmbuibați, cu cei care promovează mediocritatea, cu cei care nu se ocupă de implementarea unui sistem de sănătate și învățământ sănătos, cu cei care ne râd în nas și ne consideră doar masă de manevră la fiecare ciclu electoral. Cu toți aceștia, armata întregului popor ar trebui să fie în război! Dar pentru a câștia acest război, cel cu curvele politice, ar trebui ca și poporul să fie curvit! Cel cu soldații fără însemne militare îl câștigăm ușor cu curvele noastre de toate zilele! Războiul cu curvele politice este ceva mai greu. Aici trebuie multă strategie și voință din partea întregului popor! Așadar, se impune o mobilizare generală a conștiinței. Dacă nu cumva s-a lichefiat și se scurge lent spre lada de gunoi a istoriei!

P.S. Aud din nou tot mai des vorbindu-se de scara valorilor! Băi fraților, sunteți chiar licențiați în prostie: scara valorilor nu există!!! Există valori sau nonvalori așa cum există genii. Ele nu pot fi mici sau mari! Poate vreți să spuneți că lipsește un criteriu de selecție a valorilor, că modelele/reperele sociale/morale sunt anulate sau minimalizate! Asta este altceva, dar nu vă mai cocoțați mintea pe scări că veniți de-a dura!

VASILE ŞELARU/ MAJORITATEA CU PATIMILE, MINORITATEA CU HUZURUL

       Săptămâna patimilor, pentru cei mai mulți dintre noi durează o viață. Postul este o stare de spirit şi cură de sănătate trupească pentru cei sărmani care se hrănesc cu speranţa vieţii viitoare. Ce ar face sufletul în eternitate, este o întrebare fără răspuns, desigur pentru aceia care au capacitatea de a conştientiza veșnicia. O conștiință eternă în Univers  este tot atât de utopică ca și ideea de bine infinit. Eu zic, și nu sunt singurul, încă din antichitate mulți au spus într-un mod mult mai rațional decât aș face-o eu aici, că omul trebuie să trăiască pe pământ conceptul de Rai... și să nu-l aștepte într-o altă lume despre care avem multe povești. În fond, întregul omenet, de oriunde, din orice religie sau credință, se sprijină pe poveste/povești... În lăuntrul său, individul clocește băsmuiri și povești. Când acestea dispar, mor și dorințele, și asiprația spre mâine, și speranța. Fără poveste Omul dispare!

      Ne hrănim cu povești, suntem seduși de mirajul lor și totuși, în ultima vreme, poveștile sunt tot mai puține. Noroc cu cele vechi din a căror substanță își extrag seva jocurile virtuale, care iată, încă mai țin temelia fiecărei vieți. Sigur, și mie îmi plac poveștile, chiar și cele iluzorii însă mai mult decât acestea le prețuiesc pe cele care îmi oferă un răspuns concret, pragmatic. Și totuși, lumea, pentru o mare majoritate, rămâne doar băsmuire. Nu și pentru Confucius, Epicur și Kant bunăoară. Pentru pragmatici, importantă este viața de acum, este plăcerea și bucuria pe care fiecare trebuie să încerce să și-o dobândească prin sine. Lumea a fost, este și va rămâne murdară! Iată de ce, fiecare încearcă să treacă prin ea cât mai curat pentru sine. În această curățenie sufletul fiecăruia poate respira, poate emana și se poate dărui. Curățenie nu puritate!

     Nu se poate pur, dar poți fi un om curat. Însă, oricât de curat ar fi omul, se găsește unul dispus să arunce cu lături. Și odată atins de lături este greu să te cureți de duhoarea lor și de jeg. Dar pentru cel obișnuit cu jegul (moral desigur), lăturile sunt mediul natural al existenței sale. Hoții strigă hoții! Nu credeam că România va fi condusă de derbedei și totuși... derbedeii conduc! Sub aceștia România este sărăcită. Am ajuns să trăim clipa când hoții ne dau lecții de morală. Fără niciun proiect de perspectivă, doar cu invective, Băsescu, Ponta, Antonescu sunt doar candidați ai lăzii de gunoi a istoriei României și așa plină ochi de mizerii. Politica de aproape un secol, le iese pe nas românilor. Îi salvează mămăliga, ștevia și urzicile. Din când în când mămăliga mai explodează! Și cam atât! Potlogările continuă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Mediocritatea este ridicată la rang academic.

      Porcii ne învață ce înseamnă curățenia. Măgarii au devenit repere ale moralității. Și nu mă refer la nevinovatele animale din aceste specii ci la caractere. Dar știu că toate acestea fac parte din ecosistemul uman care nu poate fi schimbat ci doar ameliorat. În aceste condiții nu există decât o singură cale; să încercăm să supraviețuim în noroi fără a ne păta! Este greu, imposibil aproape, cere mult consum nervos, dar vă spun, cu siguranță se poate! În acest caz, imposibilul devine posibil. Însă nu va fi posibil și nici normal, să exterminăm porcii, măgarii sau viermii. Și nici nu trebuie eliminați. Așa cum lumina nu poate exista fără întuneric, binele fără de rău... caracterele murdare există... și nu pot fi eliminate.

      Funcția lumii este rezumată exemplar în yin și yang. Și oricât de mult ne-am strădui, proporția rămâne egală. Să încercăm să păstrăm acest echilibru. Deocamdată, echilibrul este un reper îndepărtat. O mare majoritate trăiește o viață în patimi, iar o minoritate huzurește. Oricât de atent am privi în adâncul partidelor politice, nu se văd conducătorii care să-și dorească să realizeze acest echilibru iar în lipsa unui echilibru, mai devreme sau mai târziu, axa lumii se va rupe. Va fi un nou început! Din păcate, fiecărui început îi va lipsi echilibru. Aici este problema.  Și este adâncă, se ascunde în ADN-ul fiecăruia. Așa că mă opresc aici, nu dau sfaturi nimănui, încerc doar să observ, să judec și dacă voi putea să mă schimb, schimbându-i astfel și pe cei din jurul meu, va fi bine. Oricum schimbarea este un atribut firesc al materiei indiferent de starea în care se află, vie sau nevie, o spun cei vii, animați în fiecare clipă doar de dorință... Dar dorința de nu este urmată de voință, ea nu își va afla împlinirea. Așadar, mai spun, nu numai să Înviem dar să ne și Deșteptăm!