vasileselaru@yahoo.com CĂTRE LIVIU IOAN STOICIU CU MULŢUMIRI...

vasileselaru@yahoo.com CĂTRE LIVIU IOAN STOICIU CU MULŢUMIRI...

Ce facem cu fetele mari din Uniunea Scriitorilor în astă lumea preacurvită...şi fragedă democraţie românească...

Înainte de orice, mulţumesc lui Liviu Ioan Stoiciu, acesta fiind singurul scriitor ce îşi exprimă public un punct de vedere privind... ( cazul meu) vina mea, constând în publicarea Dicţionarului scriitorilor braşoveni şi al veleitarilor de la 1420 şi până astăzi...
În ceea ce mă priveşte eu ştiam că, Uniunea Scriitorilor din România (sunt membru din 1996) este o organizaţie profesională... dacă vreţi un fel de breaslă care are un statut... şi în urma apartenenţei la aceasta, drepturile profesionale îţi sunt apărate... Zic că USR este o organizaţie profesională deoarece există deja în Nomenclatorul de Meserii din România şi profesia de scriitor... alta decât cea de... vagoane... De asemenea am mai crezut că USR se ocupă de recuperarea taxei de timbru de punerea la punct a unei reţele de difuzare a cărţii, astfel încât scriitorul să nu mai fie jecmănit nici de editor şi nici de librar... deoarece în vreme ce editorii şi vânzătorii de carte prosperă scriitorii sărăcesc... de punerea în aplicare a unei prevederi legale privind obligaţia fiecăriei edituri de-a avea un consultant membru USR... Dar să revin cu precizări asupra cazului meu...
După publicare imfamantei cărţi fiind voci care au cerut public ardere acesteia... am fost reclamat în CINCI DOSARE PENALE, inclusiv la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie al României. Însă, scriitorilor braşoveni nu le-am ajuns şi m-au reclamat la Consiliul Naţional al Discriminării dar şi la Comisia de Onoare şi Deminităţi (COD)... Toate aceste instituţii s-au exprimat ( pot proba cu documente asupra lipsei de vină), inclusiv COD, care prin unii membrii a găsi de cuviinţă să-mi spună că nu este frumos să scriu de aceia care au fost activişti P.C.R. ... ori au scris diverse ode... Nu mai insist asupra acestei chestiuni, cert este că în ziua cu pricina, venind de la Braşov la Bucureşti, o domană drăguţă, secretară, s-a oferit să-mi prepare o cafea... iar dl. Gabriel Chifu, aflat prin preajmă, i-a făcut semn că nu... Nu m-am supărat nici atunci şi nici când unul din scriitorii care mă reclamau la COD a vorbit despre efortul său întru luminaţia plebei şi atunci, un distins critic, scriitor şi profesor de la Cluj, membru al COD, a înălţat superior capul în semn că a înţeles apropoul... iar un altul mi-a bătut obrazul ( la proriu). Drept urmare i-am lăsat pe venerabili să combată şi m-am furişat într-o gărdină de vară la o bere cu G.R.... un prieten mai vechi... critic literar... constănţean trăitor printre capitalişti. Aşadar după ce a trecut COD peste mine... la un an şi mai bine, ce s-au gândit cei de la filiala Braşov... Să mă excludă ... exact când mă aflam în spital pentru o intervenţie chirurgicală că de, nu e simplu când un chirurg taie din carne-mi... Mă aşteptam ca dl. Gabriel Chifu, ca reprezentat al conducerii USR să vorbească despre statutul USR dar şi de Cartea Fundamantală a Drepturilor Omului... dar acesta nu a zis nimic ( aflându-se în campanie elctorală) şi taman când mă aflam pe masa de operaţie mă trezesc că îmi telefonează câţiva ziarişti să mă chestioneze ce şi cum este cu excluderea...
În prezent lucrurile sunt lămurite. În urma unei cereri adresată dlui preşedinte Nicolae Manolescu ( sunt în posesia confirmării de primire) dar şi către dl. Horia Gârbea şi dl. Dan Mircea Cipariu am ajuns ( aprobat) transferat la filiala Bucureşti – Secţia Poezie... Şi după asta ce face dl. Gabriel Chifu în luna martie a.c.... pune în discuţie un caz rezolvat. În sfârşit, trec peste asta şi mă opresc la confratele Liviu Ioan Stoiciu ( a cărui operă o cunosc întrucâtva... zic astfel deoarece îmi este greu să mai aflu noile apariţii editoriale – am scris greu, dar nu chiar imposibil datorită Internetului. De ce nu a auzit dl. Stoiciu de mine e foarte simplu. M-am bucurat de cinci ani de domiciliu forţat începând cu anul 1982, iar de publicat mai publicam şi eu pe ici colo... prin SLAST, arareori România literară şi Luceafărul... prin Tomis( unde am şi debutat), prin Astra... iar după 1990, m-am produs ca jurnalist la cotidianul „ România liberă” până în anul 2006 ( când cotidianul cu pricina a dat cu oiştea în gard)... timp în care am publicat şi câteva cărţi...). Dar să revin asupra chestiunii... Poate dl. Gabriel Chifu ar fi trebuit să se autosesizeze că filiala Braşov a USR îşi are sediul în aceaşi clădire cu Poliţia şi că atunci când un scriitor ar avea treabă la filială mai întâi trebuie să se legitimeze în faţa unui poliţist... De calitatea textelor produse de scriitorii braşoveni şi de biografiile lor bizare – colaboratoare... cu diverse instituţii, peceriste, securiste sau de propagandă politică ... nu mă fac eu vinovat... dar cred că într-un dicţionar se cuvine să scriem despre om ce şi cum, să se ştie şi de către viitorimea interesată că doar eu nu voi fi cărat oţel cu cârca pe şantierele patriei de drag şi nici ei, scriitorii de atunci, nu se vor fi înfruptat din bucatele Cantinei pecere pe de pomană...
Aşadar, în loc de concluzie, să trăieşti Liviu Ioan Stoiciu – cred că Uniunea are nevoie de astfel de oameni ( rar se întâmplă ca intelectualii să se solidarizeze), subscriu total celor scrise privind CMSE şi aş propune să strângem mai multe semnături spre a modifica (anula)... modificarea aberantă... De asemenea, cred că USR ar trebui să se preocupe mai mult de drepturile scriitorilor, de ajutorarea confraţilor suferinzi sau nevoiaşi, de o reţea de difuzare a cărţii, de colecatarea taxei de timbru... Sigur, ar mai fi ceva de spus şi de calitatea textelor unor aşa zişi confraţi scriitori însă nu demult l-am auzit pe M.Stoian la o emisiune de-a lui Capatos vorbindu-i domnişoarei Sexi brăileanca de Benedetto Croce... şi mi s-a făcut puţin rău... Trăim o vreme când la estetică curvele încep să se priceapă mai bine decât literaţii. Sexi brăileanca are caracter şi se declară public... curvă şi actriţă porno. Chestia este dl. Liviu Ioan Stoiciu ce facem noi, cu fetele mari din literatură, cu artiştii npoştri că iată, respirăm în vremuri preacurvite... şi cam anapoda pentru o democraţie atât de fragedă cum este şi va fi cea din Ţara Românească.