În actele oficiale, la naștere, Tudor Arghezi poartă numele de Ion Nae
Theodorescu. În baza deciziei nr. 385, din 16 aprilie 1956, înregistrată de Direcția
Generală a Miliției respectiv Direcția de Evidență a Populației (D.E.P.), nr.
23494, eliberată la 9 mai, 1956, poetul își oficiază numele de Tudor Arghezi și
în actul de identitate.
Ce scrie Constantin Popescu-Cadem în rev. Manuscriptum nr. 2 (19), 1975: „Geneza
pseudonimului său, Tudor Arghezi, a fost elucidată chiar de poet, potrivit
declarației sale că l-a descoperit pe „Arghezi”
în vechiul nume al râului Argeș, pe care l-a atașat la cel de Theodorescu
(devenit, prin reducție, Tudor) pentru a ieși din anonimat, distingându-se
astfel din mulțimea celorlalți Theodorești: Mi-a
trebuit un nume care să sune și care să nu mai semene cu altele, -
mărturisește poetul fiului său:
- Când l-ai luat pe Arghezi
cu tine lângă Theodorescu?
- Cam prin jurul anului
1900...
Deci, nici
vorbă ca pseudonimul să fie împrumutat de la inexistenta sa mamă, Rosalia
Arghezi – pură plăsmuire – introdusă spre deliciul filologilor doritori de
inedit, legendă perpetuată cu o atât de impresionantă credulitate și de alți
biografi ai săi. (Ov. S. Crohmălniceanu, Literatura
română între cele două războaie mondiale, București, 1974, vol. II, pag. 11)” – am
încheiat citatul.
Faptul că Rozalia Arghesi ar fi mama
poetului îl aflăm și de la Dinu Pilat în vol. Constelație a poeziei române moderne, ed. Cartea Românească, 1974, pag 9. Va mai fi probabil consemnată și de
către alți biografi, istorici literari sau critici, ai poetului. Întrebarea
noastră este dacă mama lui Tudor Arghezi este sau nu Rozalia Arghesi despre
care ni se spune, culmea tot de către Constantin Popescu-Cadem, cel care
inițial negase că aceasta ar fi putut fi mama poetului. Nu știm din ce surse-documente,
mărturii avea să scrie după câțiva ani de „cercetare” că Rozalia Arghesi ar fi
fost o slujnică din Ardeal, născută undeva prin apropierea Brașovului, ajunsă
în București. Astfel, Constantin Popescu-Cadem revine asupra afirmației sale
privind „inexistenta Rosalia Arghezi” și în volumul Document în replică (titlul unei rubrici din revista Manuscriptum), ed. Biblioteca Bucureştilor, 2007, pag 206, scrie: În destăinuirile sale, colonelul
(Nicolae Theodorescu fratele lui T. Arghezi n.n.), a făcut remarca, de maximă importanţă, că fratele său, poetul, venise
însoţit de o femeie în etate, cam de 70 de ani, pe care a prezentat-o drept
mamă a lui. Vârstnica nu era
alta decât Rozalia Arghezi. Aşa a aflat, mărturiseşte colonelul, atunci, în
tinereţe, cine era mama fratelui său, care, dintr-o legătură amoroasă cu Nae
Theodorescu, în anii 1878-1880, a adus pe lume pe scriitor. În familie nu se
vorbise despre ea decât foarte voalat, Nae Theodorescu, ca şi poetul, fiind în
această privinţă de o extremă discreţie, de o circumspecţie criptică. Tot
atunci, junele cavalerist, a înţeles că poetul mai are, după mamă, încă un
frate, care poartă numele Alexandru. La pag. 208, în vol. Document
în replică, ed. Biblioteca Bucureştilor, 2007, Constantin Popescu-Cadem afirmă: „Rozalia
Arghezi, mama celor doi fraţi vitregi, era născută cam prin 1861 într-o
localitate de lângă Braşov, Sechelisban, din părinții Ion Arghese
şi Sofia. Ea a
venit în Bucureşti cam prin 1878, avea atunci 17 ani, şi s-a angajat, după
practica ardelencelor, fată în casă la băcanul Manole Pârvulescu de pe Calea
Victoriei, patronul vestitei băcănii „Steaua României”, din capătul Şoselei
Kiseleff, la cişmeaua Mavrogheni, unde se învecina cu prăvălia în care era
cofetar Nae Theodorescu”.
Din păcate, nu avem nicio mărturie sau
document care să consemneze că Nae Theodorescu – tatăl lui Tudor Arghezi, ar fi
fost și cofetar. Pe Certificatul de
naștere numit Extract, eliberat
de Primăria orașului București, cu
nr. 542, publicat în foto în vol. Pe
urmele lui Tudor Arghezi, (ed. Sport-Turism, 1981, pag. 51), de către
Florea Firan, se distinge numele tatălui: Nae
Theodorescu, de ani - 31, de
profesie - comersant și numele mamei:
Maria (atenție fără nume de familie),
de ani - 18, de profesie - fără. (Actul este întocmit după declarația dată de tatăl). De
precizat că documentul numit Extract
este o copie din registrul actelor pentru
născuți (nu se distinge luna și anul), și a fost eliberat la 4 ianuarie
19.. (nu se distinge cu exactitate, probabil 1901). Din acest document, cert
este doar numele și prenumele tatălui, Nae Theodorescu iar mama, doar prenumele
Maria, fără a se indica și numele. De ce nu apare și numele de familie al
acesteia?!
Cu
numai o lună înainte de „a trece pragul
de hună”, (moare de 14 iulie, 1967), în prezența unor membrii ai colegiului
de redacție al revistei „Argeș”,
Arghezi avea să declare: Știți că numele
meu vine de la Argeș? Argeș-Arghesi-Arghezi, s-a adresat el profesorului G.
Țepelea și celorlalți membrii ai redacției. (vezi Florea Firan în vol. Pe urmele lui Arghezi, ed. Sport-Turism,
1981, pag 55).
Și atunci din ce document reiese faptul că
Rozalia Arghesi ar fi fost mama poetului?! Cert este că localitatea Sechelidzban sau Sechelisban în care se presupune că s-ar fi născut aceasta nu
există nu numai în apropierea Brașovului, dar nici în Transilvania și în niciun
alt loc din teritoriul Imperiului Austro-Ungar. Toate încercările noastre de a
afla localitatea în care s-a născut presupusa mamă a lui Tudor Arghezi, o anume
Rozalia Arghezi au fost sortite eșecului. În Dicționarul istoric al localităților din Transilvania, ed.
Academiei RSR, 1966, elaborat de Coriolan Suciu nu am identificat denumirea
localității Sechelidzban sau Sechelisban și nicio altă localitate cu
nume apropiat acestui înscris. Nu există niciun document în Arhivele Statului
din Brașov care să facă referire la localitatea evocată de Constantin Popescu-Cadem.
(Este posibil ca autorul vol. Document în replică, Constantin
Popescu-Cadem să fi notat greșit denumirea localității din Transilvania?! Dacă
am fi avut numele corect al localității în care se presupune că s-ar fi născut
o anume Rozalia Arghesi, am fi reușit să dăm de urma acesteia mai ales că,
fiind de religie catolică, exista posibilitatea să descoperim numele și alte
date de stare civilă în Registrul bisericii din zonă... Din păcate, Constantin
Popescu-Cadem nu precizează din ce sursă a preluat datele care o privesc pe
Rozalia Arghesi).
SE
CUNOAȘTE CU CERTITUDINE DESPRE TUDOR ARGHEZI: Anul nașterii, 1880, ziua 21 mai, în localitatea
București. Tatăl acestuia, Nae Theodorescu provine dintr-o familie de agricultori
din localitatea Târgu-Cărbunești, județul Dolj. „Poetul s-a socotit întotdeauna a fi de spiță oltenească și a fost legat
de olteni și de Oltenia – cum spune Mitzura Arghezi – prin tot ce a scris și a
simțit și era mândru de rădicinile sale gorjenești.” (vezi Florea Firan, Tudor Arghezi – treptele devenirii, ed. Scrisul românesc,
2008, pag. 27).
ASUPRA
NUMELUI MAMEI LUI TUDOR ARGHEZI ȘI ASCENDENȚEI ACESTEIA ÎNCĂ MAI EXISTĂ ÎNTREBĂRI DEOCAMDATĂ FĂRĂ RĂSPUNS
Reproducem din cercetarea lui Pavel
Țugui, vol. Arghezi necunoscut, ed.
Vestala, 1988, pag. 27. „Consemnarea, și
în mai 1903, într-un act școlar oficial, a mamei poetului, sub numele Maria
Teodorescu (...) reprezintă încă o atestare documentară, altături de scrisorile
expediate din străinătate, între anii 1907-1910 pe numele madame Maria
Teodorescu. (...) Opinia că aceste documente ar ascunde un ”trucaj” anume că
prenumele adevărat al mamei poetului nu era Maria ci Rozalia ni se pare o
ipoteză nefericită! (...) De aceea, chestiunea ascendenților, mai ales cine a
fost Maria, mama poetului, când s-a căsătorit cu Nae Theodorescu și când a
decedat, comportă încă investigații arhivistice spre a restabili adevărul,
înlăturând improvizațiile și afirmațiile hazardate neatestate riguros de
documente”.
Cert
este că, investigațiile făcute de către subsemnatul privind localitatea unde
s-ar fi născut Rozalia Arghesi, presupusa mamă a poetului Tudor Arghezi, au
arătat că denumirea acesteia indicată de Constantin Popescu-Cadem ca fiind Sechelidzban ori Sechelisban (după cum mai apare notată și la alți autori) sau alta cu
un nume apropiat acesteia, nu a existat în Transilvania și nici măcar pe
teritoriul fostului Imperiu Austro-Ungar. Putem spune că, deocamdată, numele de
Rozalia Arghesi, fără a fi atestat prin documente, nu este decât o ficțiune a
biografilor poetului. Până la proba contrarie, știm că pe mama poetului
Tudor Arghezi o chema Maria – prenume declarat în actul de naștere al acestuia
și că în scrisorile expediate pe numele Maria Teodorescu i se adresa ”dragă
mamă”. Nu găsim deloc logica prin care Tudor Arghezi și-ar fi ascuns până la
sfârșitul vieții descendența transilvăneană, dacă aceasta ar fi existat cu
adevărat, mulțumindu-se doar cu descendența oltenească pe linie paternă.
Notă finală: Datele prezentate mai sus au valoare informală și
într-o anumită măsură aș spune formală, cu toate că au necesitat o amplă
investigație în Arhivele de Stat ale Brașovului precum și lectura a numeroaselor
volume legate de datele biografice ale poetului Tudor Arghezi. Chiar dacă ar
mai fi și alte întrebări privind biografia poetului care, oricum are
spectaculozitatea sa, un traseu în tinerețe palpitant și aventuros uneori, toate
acestea sunt irelevante în raport cu magnifica sa operă literară și publicistică.
